Municipiul Slobozia se gaseste în partea de SE a României, la cca. 120Km Est de Bucuresti, capitala tarii, si cca.150Km Vest de Constanta, important port la Marea Neagra. Pozitia geografica este : 440 33' Lat.N, 270 20' Long.E, timpul GMT +2. Clima zonei este temperat-continentala, usor excesiva. Suprafata totala a municipiului este de 13.287 ha, din care 11.987 ha în extravilan si 1300 ha în intravilan.
În forma administrativa actuala, municipiul Slobozia se compune din orasul Slobozia si cartierele Bora si Slobozia Noua. Populatia municipiului la ultimul recensamânt(2002) a fost de 52.710 locuitori.
Cercetarile arheologice au dus la descoperiri ce confirma existenta unor asezari umane in perimetrul actual al orasului inca din perioada neolitica (cca 300 i.Hr.), ca si prezenta neintrerupta a comunitatilor locale in acest teritoriu pana in epoca feudala, cand localitatea incepe sa capete importanta.
Asezarea Sloboziei in aceasta parte a Baraganului s-a datorat unor motive comerciale. Aici, pe malurile Ialomitei, se intalneau doua drumuri comerciale importante: primul venea din Europa centrala, ajungand la Brasov, Bucuresti, apoi Orasul de Floci (vestit targ medieval distrus complet in jurul anului 1780) si, in fine, Constanta; al doilea lega Orientul Apropiat de Tara Romaneasca prin Constantinopole, Silistra, Calarasi, Orasul de Floci, Braila si Galati.
Primul document care aminteste de existenta satului Vaideei (Slobozia de azi) este hrisovul emis de Radu Mihnea, in martie 1614, in care postelnicul Ianache Caragea mentiona ca "Silistea satului Vaideei din judetul Ialomita tot si cu tot hotarul, oricat imprejmuieste vechiul hotar... suszisa siliste s-a aflat domneasca, a fost pustie, fara oameni inca din zilele raposatului Mihai voevod din primii ani ai domniei lui pana in zilele domniei mele, la cel de-al treilea an al domniei in Tara Romanesca, fac impreuna atata vreme 20 de ani". Iar mai departe in hristov se precizeaza ca "am dat domnia mea si slobozie pentru trei ani, care vrea sa vina si sa traiasca in aceasta siliste..." Documentul ne arata ca in aceste locuri existase o asezare mai veche, cunoscuta sub denumirea de Vaideei, ce fusese pustiita de razboi cu 20 de ani inainte, in timpul domniei lui Mihai Viteazul, deci in 1594, acesta fiind anul primei atestari documentare a localitatii; iar "slobozie", dupa cum a explicat si calatorul carturar Paul de Alep, care a vizitat Slobozia in 1658, insemna un teritoriu liber, unde cine se aseaza e scutit de anumite obligatii fiscale.
Aceste privilegii au fost reconfirmate de alti voievozi: Leon Tomsa (in 1630), Matei Basarab (1635 si 1636), Grigore Ghica (1672), Serban Cantacuzino (1679 si 1682), Constantin Brancoveanu (in 1688). In toate aceste hrisoave de slobozire denumirea Vaideei a fost inlocuita, mai intai cu apelativul Slobozia lui Ianache, iar din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea i se va spune, mai simplu Slobozia. Pentru populatia municipiului au fost construite, incepand cu 1968, blocuri de locuinte, distrugandu-se, din pacate, aproape intreg orasul vechi, inclusiv cladiri solide si reprezentative, aspectul actual fiind, practic, complet nou. Slobozia isi are, insa, ca orice asezare omeneasca, propria sa viata, iar locuitorii sai beneficiaza de facilitatile unui oras modern: acesul la educatie si cultura, ingrijirea sanatatii si posibilitati de petrecere a timpului liber. In Slobozia exista 18.072 locuinte, deasemenea functioneaza un spital cu 600 de paturi, doua policlinici, dispensare si cabinete medicale. Pentru copii si tineri exista gradinite si scoli, sase licee, o scoala postliceala, numeroase sali de sport, un complex Sportiv Municipal care cuprinde un teren de fotbal, o sala de sport si doua terenuri sintetice. Municipiul Slobozia gazduieste Episcopia Sloboziei si Calarasilor. Activitatea preponderenta în zona este agricultura si prelucrarea produselor agricole, industria usoara.
Pentru cei ce doresc sa se destinda si sa se informeze le stau la dispozitie Muzeul Judetean, cu spatii expozitionale de etnografie, arta, arheologie, istorie, Biblioteca judetena, Muzeul National al Agriculturii, Casa de Cultura a Sindicatelor. Anual se organizeaza festivaluri si concursuri de muzica si teatru.
In 1990 a fost inaugurat Centrul Cultural purtand numele celebrului dirijor si compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomitei. Acest edificiu cuprinde sali de expozitie si spectacole, librarii, institutii culturale. In anul 1999 Centrul Cultural Ionel Perlea a intrat in circuitul UNESCO. Cultele religioase se bucura de libertate deplina. Exista mai multe biserici si catedrale ale diferitelor culte.
Un eveniment important s-a derulat in 1993: infiintarea la cererea clerului si credinciosilor , a Episcopiei Sloboziei si Calarasilor, cu sediul la Slobozia, ca o recunoastere a rolului jucat de-a lungul secolelor de Manastirea “Sfintii Voievozi” in pastrarea traditiilor crestin-ortodoxe. Desi Slobozia nu este un oras turistic, beneficiaza de vecinatatea statiunii Amara, ca si de pozitia sa pe drumul european E60 spre litoralul Marii Negre. Hotelurile si restaurantele, popasurile turistice de pe sosea, au sporit gradul de activitate pentru turism.
Reinnodand traditia administratiei publice teritoriale, datand inca din 1864, Consiliului Local al Municipiului Slobozia asigura prin politica sa buna administrare a dotarilor edilitare, finanteaza asistenta sociala, sanatatea, invatamantul, cultura, totul in sprijinul si in interesul cetatenilor orasului.

Obiective turistice:

MIHAI VITEAZU Nascut la Târgul de Floci, nu departe de Slobozia, Mihai Viteazu, eroul national si primul unificator al poporului român, este cinstit cum se cuvine de catre slobozeni.

MATEI BASARAB, ZIDUL DE INCINTA AL MANASTIRII Domnitor al Tarii Romanesti, Matei Basarab (1632 – 1654) a decis ridicarea unui zid de 6 – 7 m înaltime în jurul Manastirii ,, Sf. Voievozi”, ctitorita de domnitor in anul 1634. transformând-o astfel într-o adevarata fortareata.

Manastirea “Sfintii Voievozi” Ansamblu voievodal de arhitectura: biserica de caramida, stil neoclasic, plan in forma de cruce greaca, trei turle, incinta fortificata, turn – clopotnita. Ctitori: postelnicul Ianache Caragea (1615), domnitorul Matei Basarab (1634) si egumenul Gavriil de Smirna (1842).

Catedrala Catedrala Episcopala Ortodoxa “Inaltarea Domnului” a fost sfintita cu ocazia marii sarbatori a “Bunei Vestiri”, in ziua de miercuri 25 martie 2004, la manifestare participand Prea Fericitul Parinte Teoctist – Partiarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

Cimitirul Eroilor A fost creat la initiativa Societatii “Cultul Eroilor” din Romania. Cuprinde morminte si monumente funerare ale eroilor de diferite nationalitati (romani, algerieni, austrieci, englezi, francezi, indieni, germani si turci) cazuti in Primul Razboi Mondial si ale eroilor cazuti in Revoluti din Decembrie 1989.

Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea” Gazduieste principalele institutii de cultura: Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National al judetului Ialomita, Biblioteca judeteana “Stefan Banulescu”, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Ialomita, Galeriile de Arta “Arcadia” si “Atelier”, Radio “Campus”, Redactia Revistei Culturale “Hellis”.

Piata Revolutiei si Monumentul Eroilor Revolutiei din 1989 In Piata Revolutiei se gasesc principalele institutii ale resedintei judetului Ialomita: Centrul Cultural UNESCO “Ionel Perlea”, Primaria Municipiului Slobozia, Consiliul Judetean Ialomita, Institutia Prefectului Judetului Ialomita, banci etc. Monumentul Eroilor a fost realizat de artistul Gabriel Manole din doua blocuri de piatra de Baschioi si este inchinata eroilor Revolutiei din Decembrie 1989.

Muzeul Judetean Ialomita Detine colectii de arheologie, istorie, etnografie si arta. Promoveaza valorile istorice, culturale si nationale

Muzeul National al Agriculturii Infiintat in 1990, deschis oficial pentru public in 1996, Muzeul National al Agriculturii are ca obiect de activitate istoria agriculturii, antropologia agrara si arheologia industriala specifica, de pe tot cuprinsul tarii.

Biserica de lemn Biserica de lemn “Poiana”, monument istoric si de arhitectura, datand din 1737, a fost stramutata din localitatea Poiana, jud. Ialomita, langa Muzeul National al Agriculturii si savarseste toate serviciile religioase in Parohia “Buna Vestire” .

Stadionul Municipal “1 Mai” Stadionul Municipal Slobozia, recent modernizat, are o capacitate de 5.000 locuri pe scaune.

Sala Sporturilor Construita dupa un proiect national, Sala Sporturilor Slobozia are o capacitate de 150 locuri si gazduieste competitii de handbal, lupte, scrima, karate, volei etc